Romanticide
Femeie
Am ramas aici
Inregistat: 01-07-2009
Mesaje: 552
|
|
Lake a scris:
Romanticida mea dragă, la fel cum tu consideri un semn de respect şi de bun simţ faptul de a folosi o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, eu consider un semn de respect şi de bun simţ faptul de a învăţa măcar câţiva termeni în limba ţării în care merg (sau cel puţin câteva limbi de circulaţie internaţională), pentru a mă putea descurca acolo fără să mă doară mâinile şi fără să mă uit ca şi copilul prin cărţi, la desene. 
De asemenea, un semn de respect şi de bun simţ mi se pare şi să scriu întreaga propoziţie pe care o am de spus, nu "k mi spr k tre sf frms". Din punctul meu de vedere, aceste exprimări prescurtate sunt acelaşi lucru ca şi "î-mi".  Cu alte cuvinte, învăţ să le accept pe ambele, dar să nu folosesc niciuna.
Nu e nevoie să triezi sute de oameni ca să găseşti unul care spune ceva interesant. Dimpotrivă. Dintr-o sute de oameni, o sută au de spus lucruri interesante. Dintr-o mie, o mie. Şi asta indiferent că vorbim despre copii mici, adolescenţi, bărbaţi, femei, intelectuali, handicapaţi, miliardari, cerşetori, asceţi şi orice categorisire pe care o putem face oamenilor. Fiecare om, dacă avem curiozitatea să privim dincolo de ambalaj (situaţie socială, avere, aspect, vicii, naţionalitate, vârstă, sex, religie, cultură, etc.), este o adevărată comoară de înţelepciune.
PS: De-abia aştept duelul... Sper ca săgeţile trimise de arcul meu să nimerească în cercul ţintei tale. |
Cu alte cuvinte, Lake, nu trebuie sa stim doar limba materna, ci si alte limbi. Perfect de acord cu tine. De la lucruri elementare am ajuns la limbi straine. Pai, Lake, tu esti mai intransigent ca mine! Eu spuneam doar ca oamenii trebuie sa-si cunoasca macar limba materna. Tu vrei sa spui ca in minimum de cunostinte ar intra si cel putin o limba straina?
Permite-mi, insa, sa nu fiu de acord cu faptul ca fiecare om e o comoara de intelepciune. Parerea mea e ca intelepciunea nu e ceva cu care ne nastem. Trebuie multa truda ca sa ajungi sa fii intelept.
O sa-ti spun o povestioara zen.
Intr-o manastire traiau mai multi calugari, printre care si doi frati. Un frate era intelept si falnic si la lucru, si la rugaciune.Toti ceilalti calugari il respectau si ar fi vrut sa-i semene. Celalalt frate era mai firav din fire si alcatuire, ii lipsea un ochi, mintea era cam ca a unui copil, dar si el era vrednic la treburile manastirii si cuminte la rugaciune.
Manastirea avea un obicei vechi : calatorii care voiau sa ramana peste noapte trebuiau sa treaca de o incercare pusa la cale de fratele cel intelept : fie sa raspunda la o intrebare, fie sa dezlege o ghicitoare, fie sa indeplineasca o sarcina.
Intr-o seara a poposit la manastire un calator si a cerut sa ramana peste noapte. Calugarii i-au spus despre obiceiul manastirii si el a fost de acord sa fie supus incercarii.
In acea noapte, calugarul cel intelept era tintuit la pat de o boala, asa ca celalalt frate a zis:
- Lasa-ma pe mine sa-l pun pe calator la incercare! Voi fi bland cu el.
Astfel ca fratele cel slab de fire a intrat cu calatorul intr-o camera alaturata.Dupa o vreme, pe usa calugarului intelept dadu buzna calatorul care, plecandu-se in fata lui, ii spuse:
- Nu sunt vrednic sa stau sub acelasi acoperis cu fratele tau, o sa-mi vad de calea mea.
- Ce s-a intamplat? a intrebat cu uimire calugarul cel intelept.
- Pai ce sa se intample? Ne-am asezat amandoi iar eu i-am aratat un deget - adica Dumnezeu Tatal, iar el, in nemarginita lui intelepciune, mi-a aratat doua degete - Dumnezeu Tatal si Fiul. Atunci eu i-am aratat tri degete - Dumnezeu Tatal si Fiul si Sfantul Duh, crezand ca am castigat dreptul de a ramane in manastire. Dar cinstitul dumitale frate mi-a aratat pumnul, spunandu-i astfel nevrednicului de mine ca trei sunt Una Sfanta si neimpartita Treime.Eu plec pentru ca atata intelepciune de dincolo de cuvinte ma face sa ma simt tare pacatos.
Calatorul pleca, lasandu-l pe fratele cel intelept prada unei uimiri din care nu avu timp sa se dezmeticeasca pentru ca fratele cel firav intra ca o furtuna in camera, strigand plin de furie :
- Unde e netrebnicul, sa ii arat eu ce inseamna sa insulti un om! O sa ii trag o mama de bataie sa se invete minte!
- Povesteste ce s-a intamplat ,zise fratele cel intelept, si mai uimit.
- Auzi tu, frate, el imi arata un deget...adicatelea eu am un ochi.Eu ma supar nitelus, dar pentru ca ne era oaspete ii arat doua degete, adica el slava Domnului are doi ochi.Nu se potoleste, asa ca imi arata trei degete cu mare obraznicie. Adica eu impreuna cu el avem trei ochi...asa ca i-am aratat pumnul,iar el ,lasul,a zbughit-o pe usa. Unde e, ca vreau sa il pedepsesc?
P.S. Iti aduci aminte povestea Penelopei si a incercarii la care i-a supus pe pretendentii tronului lui Ulise? Gandeste-te ca, in plus, eu am si tinta...mobila.
Ultima modificare facuta de Romanticide (29-07-2009 16:43:27)
|
|
(pina si comunistii aveau fixuri d-astea).
Intre care, "oficial", taman EI sustin ca n-ar exista nicio diferentza !!!